Analize parazitologice

Analize medicale paraziti

Examenul coproparazitologic examinarea materiilor fecale permite evidentierea prezentei oualor de paraziti, a proglotelor sau a parazitilor insisi, facilitand diagnosticul pozitiv.

analize medicale paraziti hpv vescica sintomi

Succesul stabilirii unui diagnostic parazitologic este asigurat de cateva principii de baza : sa se ia in considerare o posibila etiologie parazitara intr-un diagnostic diferential al analize medicale paraziti suferinte.

Sunt importante: analize medicale paraziti si aspectele epidemiologice ale bolii, deoarece riscul dobandirii unei infectii parazitare este legat de ocupatie, atat in cadrul profesional cat si recreational sau de calatoriile efectuate in zonele endemice cunoasterea biologiei parazitilor, a modului de infectare, a perioadei de incubatie, a fiziopatologiei, pentru a putea interpreta datele culese din anamneza, a evalua aspectele clinice si a analize medicale paraziti metodele de laborator care evidentiaza cel mai bine parazitul rerspectiv interpretarea rezultatelor testelor de laborator prin prisma aspectelor clinice In cele mai multe infectii parazitare, diagnosticul etiologic se bazeaza pe evidentierea directa a parazitului in produsele biologice, dar si raspunsul gazdei fata de agresiunea parazitara analize medicale paraziti fi un martor indirect al prezentei parazitului: modificari hematologice, biochimice si imunologice pot orienta diagnosticul sau chiar sa aduca un diagnostic de certitudine anticorpi specifici.

analize medicale paraziti

Examenul coproparazitologic este recomandat pentru evidentierea unor infectii cu : protozoare: amibiaza, giardioza, coccidioze intestinale helminti : ascaridioza, tricocefaloza, strongiloidoza, teniaze, anchilostomiaza distomatoze hepatice si intestinale, schistosomioze Pentru majoritatea analize medicale paraziti intestinale se indica efectuarea unui examen de control dupa 3 saptamani de la terminarea priorități de cercetare pentru infecțiile cu helmint pentru infectii cu protozoare si dupa 1 - 2 saptamani pentru infectiile cu helminti.

Examenul coproparazitologic nu da informatii in urmatoarele situatii : cand intestinul nu e calea normala de eliminare a formelor parazitilor sau parazitoza este tisulara cand helmintul se afla in pliurile perianale cand parazitul este imatur si nu poate produce oua Diagnosticul de laborator al parazitozelor intestinale se face in mod obisnuit prin punerea in evidenta a oualelor de helminti sau a formelor chistice ale protozoarelor cu localizari intestinale.

Ce este analiza minerală tisulară?

Un examen coproparazitologic izolat, al carui rezultat este negativ nu are valoare eliminatorie. Pentru un examen coproparazitologic de rutina analize medicale paraziti recomanda minimum 3 probe, la interval de 3 analize medicale paraziti 4 zile. Probele sunt autorecoltate de pacienti in recipiente din plastic de unica folosinta, care se inchid etans.

vierme sobolan cu coada

Cea mai simpla posibilitate de a feri proba de alterare este efectuarea analizelor in cel mult 2 - 3 ore de la recoltare. Coprorecoltor - recipient colectare materii fecale 1 Cu spatula-dop ; 2 Recipient ; 3 Spatula pentru colectare - este atasata de dop Examenul macroscopic - helminţii si formatiunile suspecte se trec intr-un cristalizor cu apa si se examineaza cu ochiul liber si cu lupa, dupa care se efectueaza examenul microscopic.

analize medicale paraziti

Examenul microscopic - se face prin etalarea materiilor fecale pe o lama de microscop in amestec cu solutie Lugol si acoperita cu cate o lamela. Preparatul cu Lugol se examineaza cu obiectivul 40X.

Probele de materii fecale care contin bariu, cadmiu, compusi de bismut, uleiuri minerale, care creeaza mici picaturi refractibile ingreuneaza examenul morfologic putand duce la confuzii. Pentru protozoare, rezultatul examenului coproparazitologic trebuie sa precizeze genul si specia parazitului gasit si stadiul lui evolutiv - forma vegetativa sau chistica.

Paraziţii intestinali sunt răspândiţti ubicuitar, infestările fiind mai frecvente în zonele cu instalaţii de apă deficitare. Diareea, malnutriţia, anemia şi obstrucţia intestinală reprezintă câteva din consecinţele infestării cu paraziţi intestinali. Helminţii viermii intestinali pot obstrua intestinul, determina sângerări sau interfera cu absorbţia intestinală a substanţelor nutritive.