Patogenia, tabloul clinic, diagnosticul şi tratamentul helmintiazelor

Tampon de enterobioză

Teniarinchoza Teniaza Difilobotrioza Opistorchoza Trichineloza Fascioloza Clonorchoza Echinococoza Paragonimiaza Metogonimiaza Dermatita schistosomioasfi O particularitate deosebit a helminilor const n parazitarea lor nu numai n organismul unei gazde concrete, ci i localizarea n anumite organe, unde gsesc cele mai optime condiii pentru vieuire, dezvoltare i multiplicare.

Locul unde parazitul preponderent se afl i triete n organismul gazdei se numete localizare normal, iar cel unde parazitul vieuiete rar poart tampon de enterobioză de localizare neobinuit sau ectopic. Localizarea mobil este caracteristic pentru dezvoltarea helminilor n stadiul de larv.

De exemplu, larva de echinococ mai frecvent vieuiete n fi cat, ns poate parazita i n pulmoni, cTeier, oTganele sexuale, m u ch i, och i, rinichi etc.

Cum iau un frotiu pentru enterobioză la copii?

Larva ascaridei de asemenea are o cale migratoare destul de complicat. De menionat c de regul organismul uman este invadat numai de o singur specie de helmini, uneori ns de specii sau chiar mai multe.

hpv sonucu negatif iarba de deparazitare

Durata pa razitrii diferitor helmini n organismul uman este destul de variat. De exemplu, oxiurul supravieuiete pn la o lun, tampon de enterobioză - pn enterobioza sevastopol un an, Tenia solium, Teniarhycus saginatus, Dyphylobotrium latum - pn la 25 de ani. Parazitarea helminilor n organismul uman nu rmne pentru acesta indiferent.

Ca rezultat al interaciunii parazitului i a gazdei, n organism se deregleaz homeostaza i se tampon de enterobioză procesul patologic.

Patogenia, tabloul clinic, diagnosticul şi tratamentul helmintiazelor

Influena patogenetic a helminilor n organismul uman se determin prin aciunea lor mecanic i traumatic asupra organelor i esuturilor, prin dereg larea schimbului tampon de enterobioză substane n rezultatul particularitilor de hran a parazi ilor i a reglrii neuroumorale; prin aciunea toxialergic a secretelor i excretelor helminilor, precum i a produselor de descompunere a lor.

Ultimele determin principalele cauze de aciuni nefaste ale helmintiazelor asupra evoluiei patologiei infecioase la om. Caracterul evoluiei helmintiazelor depinde mult de intensitatea invaziei, de cile de ptrundere a parazitului n organism, de cile de migraie i localizare a larvelor, de specia parazitului, de asemenea de raportul factorilor de protecie i a celor destructivi.

Aciunea mecanic a helminilor asupra esuturilor i organelor tampon de enterobioză poate avea loc la toate etapele de dezvoltare a lor, fapt tampon de enterobioză cu particularitile biologice. Spre exemplu, larvele unor helmini Ancylostoma duodenale, 6 Strongyloides stercoralis, Schistosoma weinland etc. Larvele de Hymenolepis nana, dezvoltndu-se n mucoasa intestinului subire, o distrug pn la lezarea straturilor mai profunde. Importan deosebit n patogenia helmintiazelor, cum ar fi eschinococoza, alveococoza, cisticercoza, are presiunea mecanic a larvei crescnd asupra esuturilor organelor afectate, ce tampon de enterobioză la dereglarea tampon de enterobioză lor, iar uneori i la disfimcia organelor v e c in e le exemplu, amplasarea chistului de echinococ sau alveococ n hilul hepatic va conduce la apariia icterului mecanic.

Mai muli parazii intestinali n procesul de fixare i micare traumeaz pereii intestinali, conducnd la diverse dereglri funcionale i apariia proceselor patologice. Unii helmini pot obtura lumenul sau canalele organelor, aceasta avnd urmri destul de grave, n unele cazuri chiar mortale. Astfel, ascaridele, mai cu papiloma virus en mujeres la copii, pot provoca deseori tampon de enterobioză intestinal, obturaia cilor bi liare cu dezvoltarea icterului mecanic.

Uneori ascarida, nimerind n cile de respiraie, provoac asfixia, care poate conduce la deces.

crijevni paraziti kod odraslih

Iritarea mecanic i aciunea produselor eliminate de parazit asupra terminaiilor nervoase ale peretelui intestinului uman pot provoca dereglri funcionale ale tractului digestiv. Helmintiazele pot provoca i dereglri evidente ale schimbului de sub stane.

vierme lat parazit

Astfel, cestodele consum o mare parte din substanele nutritive menite pentru meninerea organismului uman matur sau dezvoltarea copilului n cre tere, conducnd la deficitul de hran. Prin aceasta se dezvolt hipovitaminoza Bn n difilobotrioz, hipovitaminoza A - n ascaridioz, hipovitaminoza com plexului de vitamine din grupul B - n himenolepidoz etc.

Dereglarea metabolismului proteic n helmintiaze este cauzat n primul rnd de utilizarea sporit a proteinelor de ctre paraziii n cretere i n al doilea - de pierderea acestor substane prin intestinul uman afectat.

Totodat inem s subliniem c organismul uman, ndeosebi aflat n cretere, neprimind ndeajuns tampon de enterobioză, vitamine, alte substane, conduce la stoparea acestei cre teri i la diferite dificulti de sntate. E important faptul c n unele helmintiaze se modific activitatea enzimelor ce catalizeaz metabolismul proteinelor i a lipidelor, iar n altele - se deregleaz metabolismul hormonal.

Anemia este o consecin frecvent, mai ales n anchilostomiaze, trichofaloz, difilobotrioz etc. Sensibilizarea tampon de enterobioză uman de antigeni parazitari contribuie la modificarea caracterului reaciilor de rspuns, la iritarea antigenic repetat.

Enterobius vermicularis (oxiurii)

Simptomele de alergoze mai frecvent se ntlnesc la infestarea cu trematode i nematode, larvele crora deseori parcurg o migraie complicat prin diferite organe ale omului snge, ficat, pulmoni, creier etc. Pentru aceast faz sunt caracteristice de asemenea astfel de simptome ca febra, erupii cutanate, mai frecvent n form de urticarii, hipereozinofilia n sngele periferic, sindromul edematos, sindromul pulmonar, afectarea ficatului i a cilor biliare, miocardita, vascularita sistemic etc.

Aceast faz se delimiteaz numai de unii autori i nu se exprim prin mani festri clinice. Este determinat de tampon de enterobioză helmintului matur care elimin ouoare ce evolueaz n larve.

Tabloul clinic al formelor cronice de invazie n mare msur este determinat de specia parazitului i tropismul lui ctre diferite organe i sisteme ale organis mului uman, de caracterul complicaiilor i de intensivitatea invaziei concrete.

  1. Ou de vierme în fecalele copilului
  2. După ce au fost descoperite simptome asemănătoare, este necesar să se facă o frotiu la enterobioză.
  3. Trecerea de trei ori Ce este?
  4. Viermii adulți de oxiuri au fost cunoscuți din antichitate.

Sechelele invaziei dup eliminarea sau moartea parazitului, de regul, pot fi: vindecarea deplin, tampon de enterobioză uneori se mai dezvolt nite stri reziduale, mai ales dup diverse complicaii care favorizeaz invalidizarea persoanei n cauz. La apariia unor complicaii grave provocate de parazii, atunci cnd pacientul nu se va adresa imediat dup ajutorul medical, poate surveni moartea.

Cu alte cuvinte, diagnosticul unei helmintiaze concrete trebuie confirmat n baza datelor de laborator sau a eliminrii tampon de enterobioză organismul vizualizat de lucrtorul medical. Nerhatodozele 1. A s c a r i d i o z a Din grupul nematodozelor i a geohelmintiazelor face parte i ascaridioza - o parazitoz destul de rspndit pe globul pmntesc, inclusiv i n Repub lica Moldova.

Conform datelor de statistic oficial n Republica Moldova s-au nregistrat n anul - cazuri de ascaridioz, n anuln anul - i n anul - numai Ascaridioza este o helmintiaz provocat tampon de enterobioză frecvent de parazitul Ascaris lumhricoides ouoarele cruia deseori se transmit la om tampon de enterobioză solul infestat, caracterizndu-se clinic prin tabloul polimorf exprimat, prin simptome de afec tare a sistemelor digestiv, pulmonar, cardiovascular, nervos etc.

tampon de enterobioză retete pentru detoxifiere

Parazitul Ascaris lumbricoides se refer la grupul nematodelor cu dimensiuni majore. Ultimul difer de femel, fiind mai scurt i avnd partea distal mai ncovoiat, n form de crlig. Ciclul tampon de enterobioză dezvoltare.

detoxifiere colon tratament

Ascaridele mature femela i masculul paraziteaz, de obicei, n intestinul subire al omului. Mai pot fi uneori ,alte localizri n fica t intestmul gros, apendix. Femela matur elimin n44p e ore cctL?

tampon de enterobioză

Larva din ouor se poate transforma n 9 invaziv dup nprlire. Maturizndu-se n mediul ambiant pn la stadiul II, larvele acestui parazit ulterior iari ptrund n organismul uman Iri lritestin sub aciunea diferitor factori concentraia sporit de acid carboilic, pH, tempe ratura, prezena diferitelor sruri etc. Fiind influenat de enzimele enumerate, larva se elibereaz de guliuilajm veliul groas n cteva ore.

Ascaridioza este rspndit mai larg n zonele tropicale, subtropicale i cu clim moderat, unde se pstreaz o umiditate satisfctoare. Gradul de tampon de enterobioză a ascaridiozei n mare msur depinde de condiiile climaterice i de tampon de enterobioză ale solului, fapt important pentru dezvoltarea larvelor acestui parazit. Pot participa la infestarea omului i mutele prin intermediul produselor alimentare pe care iniial le molipsesc.

Mai frecvent sufer de ascaridioz copiii, lucrtorii de la sisteme de canali zare, de curare tampon de enterobioză filtrare a apei, persoanele care se ocup cu ngrarea solu lui din sectoarele aferente de la domiciliu sau vile cu materii fecale umane. Patogenia ascaridiozei n fazele migratoare i intestinal este divers. E periculoas i aciunea toxic asupra organismului uman a larvelor de ascaride, mai cu seam n perioada de nprlire a lor.

Xpariia semnelor clinice n ascari dioza intestinal, n mare msur, este legat de aciunea toxic a produselor metabolice eliminate de paraziii maturi, de asemenea i de absorbia produselor n rezultatul descompuneriLascaridelor moarte. Totodat ascaridioza exercit o aciune negativ asupra evoluiei diferitelor m aladii att infecioase, ct i neinfecioase.

Tabloul clinic. Semnele cliniceale fazei precoce de migraie a ascaridelor sunt condiionate de moafficHle a lerg ic ele organismului uman. Ele pot fi destul de variate, ns riai frecvent acesfstadiu decurge asimptomatig, stihclinic sau frug. In unele cazuri se ridica mriiyeiaara pn la C, apar frisoane, mialgii, artralgii.

La o parte din bolnavi aceast faz de boal decurge pe fundalul unei temperaturi subfebrile. La bolnavi apare tuea uscat, mai frecvent cu caracter astmatic, mai rar cu sput sangvinolent.

Unge pe enterobiazei oxiurilor materiale gard

Pacienii acuz dispnee i dureri n piept. Auscultativ n cutia toracic tampon de enterobioză determin diferite raluri umede, uneori i o pleurezie. Mai rar pleurezia are un caracter exsudativ, ns cu o evoluie benign.

In exsudat se determin eritrocite, eozinofile, iar uneori i larve de ascaride. Radiologie n pulmoni se depisteaz multiple infiltrate migratoare Lefler. Ele sunt instabile, cu o configuraie i dimeniuni schimbtoare, mai frecvent multiple care dispar peste zile. Sti3ur fivm fesfnal al ascaridiozei de asemenea deouige variat, deseori cu simptome slab exprimate sau asimptomatice. La unii bolnavi se mai al tur scaunul diareic sau constipat, semne de enterit sau enterocolit nsoite de febr.

Att adulii, cat ~copiii, pn i n formele asimptomatice de ascaridioz pierd n greutate, tampon de enterobioză destul de semnificativ. In aceast faz a maladiei pot surveni diverse complicaii intestinale i extrainestinale, Majoritatea din ele sunt legate de mobilitatea pronunat a ascaridelor mature.

Una din cele mai frecvente complicaii este ocluzia intesti nal care se dezvolt n rezultatul obturaiei intestinului cu un ghemdeascaride.

Analiza pentru enterobioză: cum se face eșantionarea materialului de cercetare

Poate avea loc de asemenea o ocluzie intestinal spastica sau o invaginaie intestinal produs n rezultatul excitaiilor parazitare. De menionat c com plicaiile enumerate ale ascaridiozei mai frecvent se ntlnesc la copii. Diagnosticul n legtur cu polimorfismul tabloului eline diagnosticul ascaridiozei n faza precoce rmne destul de dificil. Prezena eozinofiliei nalte n sngele periferic n asociere cu modificrile clinice din pulmoni pot servi ca argument de a suspecta tampon de enterobioză n faza de migratie.

Cu toate acestea, n multe cazuri faza precoce de ascaridioz rmne nediagnosticat.